Câştigul salarial mediu brut realizat în luna iunie 2010 în județul Argeş a fost de 1805 lei, înregistrând o scãdere (-5,2%) fațã de nivelul realizãrilor salariale din luna mai 2010. Evoluția descendentã a fost
cauzatã de dinamica negativã a câştigurilor salariale din toate sectoarele de activitate: sectorul industrie şi construcții (-6,4%), sectorul de servicii (-3,6%) şi sectorul agriculturã, vânãtoare şi servicii anexe, silviculturã şi pescuit (-1,4%).
Raportat la realizãrile înregistrate în aceeaşi lunã a anului precedent, dinamica câştigului salarial
mediu brut la nivelul județului a fost pozitivã, creşterea totalã de 4,0% fiind susținutã diferit de sectoarele
economice, astfel: +8,8% în industrie şi construcții, +4,7% în agriculturã, vânãtoare şi servicii anexe, silviculturã şi
pescuit, -2,8% în servicii.
Numãrul locurilor de muncã vacante înregistrate la Agenția Județeanã pentru Ocuparea Forței de Muncã Argeş la 30 iunie 2010 a fost de 268 locuri. Dintre acestea, 183 locuri erau oferite muncitorilor (68,3%), 76 locuri persoanelor cu studii medii (28,4%) şi 9 locuri celor cu studii superioare (3,3%).
Indemnizațiile medii la nivelul județului în luna iunie a.c. au fost de 495 lei pentru indemnizațiile
de şomaj (-5,0% comparativ cu luna iunie 2009) şi de 292 lei pentru indemnizațiile absolvenților şi militarilor (+12,3% fațã de luna iunie 2009).
Ponderea şomerilor înregistrați în populația stabilã în vârstã de 18 – 62 ani a fost în luna iunie a.c. de 5,4%.
Rata şomajului înregistratã la 30 iunie a.c. a fost de 8,4%, în scãdere fațã de luna anterioarã cu 0,3 puncte procentuale dar depãşind în continuare media înregistratã la nivel național (7,4%).
În luna aprilie 2010, exporturile de mãrfuri în prețuri FOB, la nivelul județului Argeş, au însumat 297908 mii euro (1229913 mii lei). Comparativ cu luna martie 2010, exporturile au scãzut cu 9,8% la valori exprimate în euro (respectiv 8,9% la valori exprimate în lei). În comparație cu luna corespunzãtoare a anului 2009, exporturile au crescut cu 27,7% la valori exprimate în euro (respectiv cu 25,7% la valori exprimate în lei).
Diferența între dinamica determinatã pe baza valorilor exprimate în euro şi cea determinatã din valori exprimate în lei a fost urmare a deprecierii monedei naționale cu 1,0% în luna aprilie 2010 fațã de luna martie 2010 şi a aprecierii cu 1,6% în luna aprilie 2010 comparativ cu luna aprilie 2009.
În luna aprilie 2010, în structura exporturilor, douã secțiuni ale Nomenclatorului Combinat au deținut peste 88,0% din volumul total: secțiunea mijloace de transport (70,7%) şi secțiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (17,9%).
Importul de mãrfuri în prețuri CIF a totalizat în luna aprilie 2010, la nivelul județului Argeş, 199678 mii euro (824371 mii lei). Comparativ cu luna martie 2010, importurile au scãzut cu 8,6% la valori exprimate în euro (respectiv cu 7,7% la valori exprimate în lei). În comparație cu luna aprilie 2009, importurile au crescut cu 21,5% la valori exprimate în euro (respectiv au crescut cu 19,6% la valori exprimate în lei).
Diferența între dinamica determinatã pe baza valorilor exprimate în euro şi cea determinatã din valori exprimate în lei a fost urmare a deprecierii monedei naționale cu 1,0% în luna aprilie 2010 fațã de luna martie 2010 şi a aprecierii cu 1,6% în luna aprilie 2010 comparativ cu luna aprilie 2009.
Excedentul comercial (exporturi FOB – importuri CIF) înregistrat în luna aprilie 2010 a fost de 98230 mii euro, cu 12,2% mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2010. Comparativ cu luna
corespunzãtoare a anului 2009 excedentul comercial înregistrat a crescut cu 42,5%.
La sfârşitul lunii iunie a.c. au fost în funcțiune 94 unitãți de cazare turisticã (reprezentând 78,3% din cele 120 aflate în observare statisticã), cu cinci unitãți mai puțin decât la aceeaşi datã din anul precedent.
Comparativ cu sfârşitul lunii mai 2010, numãrul unitãților de cazare turisticã în funcțiune a crescut cu 3,3% (cu trei
unitãți mai mult).
Din totalul unitãților de cazare turisticã în funcțiune cele mai multe au fost din categoriile pensiuni turistice rurale şi agroturistice (cu o pondere de 35,1% în totalul unitãților în funcțiune), hoteluri (cu o pondere de 28,7%) şi pensiuni turistice urbane (cu o pondere de 17,0%). Celelalte categorii de unitãți de cazare turisticã au deținut împreunã o pondere de 19,2% din totalul celor aflate în funcțiune, greutatea specificã cea mai
mare (6,4%) aparținând vilelor turistice.
Județul Argeş, nume luat de la râul ce-l strãbate, acoperã 2,9% din suprafața țãrii, fiind al 11-lea în ordinea mãrimii dintre județe.
De la nord la sud, regãsim toate cele trei forme de relief: munți, dealuri, câmpii, cu mențiunea cã zona, de peste 50% este ocupatã de dealuri, munții împãrțind cu câmpia restul teritoriului. Teritoriul județului cuprinde douã bazine hidrografice: Bazinul Argeş, în zona muntoasã şi cea deluroasã şi Bazinul Vedea, în zona de deal şi cea de câmpie.
Județul Argeş are o suprafațã de 6801 km2 şi o populație de aproape 676000 de locuitori, care gãsesc locul de trai în trei municipii, patru oraşe şi 95 de comune. Aceastã paletã geograficã variatã conferã județului o zestre peisagisticã bogatã, pigmentatã
cu frumuseți naturale, seducãtoare, cu monumente care atestã o îndelungatã istorie. Zona ruralã pãstreazã şi astãzi valori etnografice pline de originalitate, începând cu arhitectura caselor, portul popular şi arta decorativã. Urmele de culturã materialã descoperite pe teritoriul județului Argeş atestã existența unor comunitãți omeneşti încã din era paleolitic, îndeosebi pe vãile râurilor. Se pãstreazã urme de drumuri şi case romane la Sãpata de Jos, Albita, Rucãr, Niceşti, Jidava şi Fîlfani.
ținut de istorie şi legendã, de trãiri şi împliniri, Mica Românie oferã celui care îi strãbate drumurile peisaje de vis într-un spațiu care constituie una din zonele etnografice cele mai importante din țara noastrã. Unele sate din zona montanã sunt situate în peisaje ca de baladã pastoralã, cu elemente etnografice cuceritoare, ca de pildã Rucãr şi Dragoslavele, sate turistice de prim rang. Un sejur petrecut aici nu poate fi uitat de nimeni. La rândul lui ªtefãneştiul este leagãnul vinului românesc.
Reşedința județului, municipiul Piteşti, are o populație de peste 187000 de locuitori, români în proporție de 99,2%. Din punct de vedere religios, 98,6% sunt de religie ortodoxã. De-a lungul timpului, plaiul argeşean a fost favorizat de poziția lui geograficã, de întretãierea drumurilor comerciale şi de a cãilor de comunicație. Din anul 1977, municipiul Piteşti a fost trecut în categoria marilor oraşe. Aliura de oraş modern a permis dezvoltarea şi sistematizarea de noi cartiere, Tudor Vladimirescu, cu cea mai modernã şcoalã din județ, Gãvana, puternic centru locativ, noul centru al municipiului Piteşti, pe lângã cartierele binecunoscute, Craiovei, Petrochimiştilor, Calea Bucureşti, Rãzboieni, Exercițiului, Eremia Grigorescu şi Trivale. Despre un oraş care nu are şcoli bune se spune cã este unul sãrac, despre un oraş care nu are universitãți, se spune cã nu are perspective. Ei bine, Piteştiul este privilegiat din acest punct de vedere pentru cã aici existã douã prestigioase universitãți, Universitatea de Stat din Piteşti şi universitatea particularã, printre puținele acreditate din România, Universitatea Constantin Brâncoveanu. Cele douã cetãți ale cãrții sunt astãzi mândria oraşului, grație celor care s-au hotãrât sã investeascã, material şi spiritual, în învãțãmântul românesc, atitudine care aratã cã în România se pot întreprinde acțiuni de mare ținutã. La toate acestea se adaugã, într-o notã de modernism, biblioteca județeanã, noul muzeu județean, vama Piteşti, întreaga investiție fiind asiguratã de cãtre Consiliul Județean Argeş.
Municipiul Curtea de Argeş, aflat la 38 de km nord de Piteşti, situat pe malurile râului Argeş, are peste 35000 de locuitori. Cetate de scaun voievodalã a țãrii Româneşti, perioadã din care dateazã monumente şi vestigii istorice de importanțã crucialã pentru întreg neamul românesc. Basarab I este la loc de cinste în istoria Valahiei. Pe harta turisticã a țãrii, oraşul Basarabilor figureazã ca punct de reper pentru cetatea Poienari, Cabanele Bâlea-Lac, Capra, Valea cu Peşti, Cumpãna, Barajul Vidraru, drumul Transfãgãrãşan, plus monumentele istorice Mânãstirea Curtea de Argeş, Biserica Olari, Biserica Domneascã, ruinele Bisericii San-Nicoarã.
Municipiul Câmpulung, oraş important, fostã capitalã a țãrii Româneşti, a cãrui nume rãspunde exact situãrii sale geografice, un câmp alungit între dealuri, cãtre munte, oraşul este strãbãtut de râul Târgului, având aproape 45000 de locuitori. Ambianța naturalã este plinã de poezie, monumente istorice deosebite, un bulevard central ce dã o notã vie în amintirea începuturilor istoriei medievale româneşti. Dupã 1970, se resimte o amploare deosebitã a activitãții de dezvoltare a industriei locale muscelene.
Oraşul Mioveni, aflat în apropierea platformei auto Dacia-Renault, este aşezat pe valea râului Argeşel, şi are o populație de 35000 de locuitori. Casa de culturã, noua primãrie, stadionul şi construcția unei catedrale sunt doar începutul dezvoltãrii unui oraş care ține pasul cu noutãțile în domeniul tehnicii, auto şi nucleare.
Oraş nou, Topoloveni este o verigã importantã în industria constructoare de maşini, prin fabrica de componente auto, implicat în industria alimentarã prin fabrica de conserve şi în industria uşoarã, prin confecțiile pe care muncitoarea le exportã pe piața europeanã.
Cel mai nou, şi de fapt, cel mai cunoscut şi asta datoritã vinului produs aici, este noul oraş ªtefãneşti. Vinul de ªtefãneşti a fãcut turul României şi este cunoscut în strãinãtate datoritã podgoriilor din dealul ªtefãneştilor, leagãn de culturã şi istorie. Noul oraş Stefãneşti are o vechime şi o bogatã relație istoricã prin oamenii de culturã şi politici pe care i-a dat neamului românesc.
Costeşti este oraşul de câmpie situat la 20 de km sud-est de municipiul Piteşti, aşezat pe lunca râului Teleorman, cu o populație de circa 10000 de locuitori. Într-o viitoare dezvoltare agro-industrialã a zonei, piața cerealelor şi zootehniei, va fi reprezentatã de oraşul agro-industrial Costeşti.
Comunele județului Argeş însumeazã 578 de sate. Sunt dispuse în general pe vãile râurilor şi de-a lungul şoselelor. Resursele naturale, potențialul economic, zãcãmintele de cãrbuni, țițeiul, gazele naturale, calcarul, sarea, pãdurile şi potențialul agricol creazã o competiție pentru dezvoltarea zonei şi atingerea standardului de bunãstare a localitãții. O deosebitã valoare economicã o reprezintã potențialul hidro-energetic a râului Argeş şi afluenților lui.
Agricultura se practicã pe 349000 de hectare, din care 130000 de hectare sunt terenuri arabile, restul fiind livezi, vii, fânețe şi pãşuni. Pãdurea ocupã o suprafațã de 289000 de hectare, dominatã de conifere şi foioase.
Rețeaua de cale feratã însumeazã pe teritoriul județului Argeş 198 de km, având ca punct central un nod de cale feratã, Piteştiul, prin care trece magistrala ferovialã Bucureşti-Timişoara. Trei linii ferate secundare fac legãtura între reşedința județului şi oraşele Câmpulung, Costeşti şi Curtea de Argeş.
Folclorul, dansurile, arta decorativã, tehnica mobilierului, completeazã cu specificul lor aceastã zonã etnograficã, aceastã întreagã cromaticã este prezentã în peisajul satelor argeşene. Vizitatorii strãini intrã cu încântare în contact cu bogatul patrimoniu istoric şi cultural al Argeşului.
La Goleşti, oraş Ştefãneşti, avem conacul boierilor Golescu, familie care a jucat un rol de frunte în istoria României. Familia Brãtianu, Armand Cãlinescu, Ion Mihalache, Ion Antonescu, câteva figuri proeminente au pus bazele statului român modern.
Tot din Argeş provin importanți oameni de culturã românã şi universalã, Patriarhul Iustin Moisescu, pictorii G.D. Mirea, Costin Petrescu, medicii C.I. Parhon, Nanu Muscel, scriitorii Tudor Muşatescu, Ion Barbu, filozoful Petre țuțea, lista este neâncãpãtoare. Ne rezumãm în a prezenta doar câteva vârfuri din diverse zone de creație, lãsându-vã plãcerea de a admira bogãția imaginilor ce alcãtuiesc, prin strãdanie şi voințã, județul Argeş, botezat, pe bunã dreptate, Mica Românie.
