Economia

Câştigul salarial mediu brut realizat în luna iunie 2010 în judeţul Argeş a fost de 1805 lei, înregistrând o scădere (-5,2%) faţă de nivelul realizărilor salariale din luna mai 2010. Evoluţia descendentă a fost

cauzată de dinamica negativă a câştigurilor salariale din toate sectoarele de activitate: sectorul industrie şi construcţii (-6,4%), sectorul de servicii (-3,6%) şi sectorul agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit (-1,4%).

Raportat la realizările înregistrate în aceeaşi lună a anului precedent, dinamica câştigului salarial

mediu brut la nivelul judeţului a fost pozitivă, creşterea totală de 4,0% fiind susţinută diferit de sectoarele

economice, astfel: +8,8% în industrie şi construcţii, +4,7% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi

pescuit, -2,8% în servicii.

Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş la 30 iunie 2010 a fost de 268 locuri. Dintre acestea, 183 locuri erau oferite muncitorilor (68,3%), 76 locuri persoanelor cu studii medii (28,4%) şi 9 locuri celor cu studii superioare (3,3%).

Indemnizaţiile medii la nivelul judeţului în luna iunie a.c. au fost de 495 lei pentru indemnizaţiile

de şomaj (-5,0% comparativ cu luna iunie 2009) şi de 292 lei pentru indemnizaţiile absolvenţilor şi militarilor (+12,3% faţă de luna iunie 2009).

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18 – 62 ani a fost în luna iunie a.c. de 5,4%.

Rata şomajului înregistrată la 30 iunie a.c. a fost de 8,4%, în scădere faţă de luna anterioară cu 0,3 puncte procentuale dar depăşind în continuare media înregistrată la nivel naţional (7,4%).

În luna aprilie 2010, exporturile de mărfuri în preţuri FOB, la nivelul judeţului Argeş, au însumat 297908 mii euro (1229913 mii lei). Comparativ cu luna martie 2010, exporturile au scăzut cu 9,8% la valori exprimate în euro (respectiv 8,9% la valori exprimate în lei). În comparaţie cu luna corespunzătoare a anului 2009, exporturile au crescut cu 27,7% la valori exprimate în euro (respectiv cu 25,7% la valori exprimate în lei).

Diferenţa între dinamica determinată pe baza valorilor exprimate în euro şi cea determinată din valori exprimate în lei a fost urmare a deprecierii monedei naţionale cu 1,0% în luna aprilie 2010 faţă de luna martie 2010 şi a aprecierii cu 1,6% în luna aprilie 2010 comparativ cu luna aprilie 2009.

În luna aprilie 2010, în structura exporturilor, două secţiuni ale Nomenclatorului Combinat au deţinut peste 88,0% din volumul total: secţiunea mijloace de transport (70,7%) şi secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (17,9%).

Importul de mărfuri  în preţuri CIF a totalizat în luna aprilie 2010, la nivelul judeţului Argeş, 199678 mii euro (824371 mii lei). Comparativ cu luna martie 2010, importurile au scăzut cu 8,6% la valori exprimate în euro (respectiv cu 7,7% la valori exprimate în lei). În comparaţie cu luna aprilie 2009, importurile au crescut cu 21,5% la valori exprimate în euro (respectiv au crescut cu 19,6% la valori exprimate în lei).

Diferenţa între dinamica determinată pe baza valorilor exprimate în euro şi cea determinată din valori exprimate în lei a fost urmare a deprecierii monedei naţionale cu 1,0% în luna aprilie 2010 faţă de luna martie 2010 şi a aprecierii cu 1,6% în luna aprilie 2010 comparativ cu luna aprilie 2009.

Excedentul comercial (exporturi FOB – importuri CIF) înregistrat în luna aprilie 2010 a fost de 98230 mii euro, cu 12,2% mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2010. Comparativ cu luna

corespunzătoare a anului 2009 excedentul comercial înregistrat a crescut cu 42,5%.

La sfârşitul lunii iunie a.c. au fost în funcţiune 94 unităţi de cazare turistică (reprezentând 78,3% din cele 120 aflate în observare statistică), cu cinci unităţi mai puţin decât la aceeaşi dată din anul precedent.

Comparativ cu sfârşitul lunii mai 2010, numărul unităţilor de cazare turistică în funcţiune a crescut cu 3,3% (cu trei

unităţi mai mult).

Din totalul unităţilor de cazare turistică în funcţiune cele mai multe au fost din categoriile pensiuni turistice rurale şi agroturistice (cu o pondere de 35,1% în totalul unităţilor în funcţiune), hoteluri (cu o pondere de 28,7%) şi pensiuni turistice urbane (cu o pondere de 17,0%). Celelalte categorii de unităţi de cazare turistică au deţinut împreună o pondere de 19,2% din totalul celor aflate în funcţiune, greutatea specifică cea mai

mare (6,4%) aparţinând vilelor turistice.

Judeţul Argeş, nume luat de la râul ce-l străbate, acoperă 2,9% din suprafaţa ţării, fiind al 11-lea în ordinea mărimii dintre judeţe.
De la nord la sud, regăsim toate cele trei forme de relief: munţi, dealuri, câmpii, cu menţiunea că zona, de peste 50% este ocupată de dealuri, munţii împărţind cu câmpia restul teritoriului. Teritoriul judeţului cuprinde două bazine hidrografice: Bazinul Argeş, în zona muntoasă şi cea deluroasă şi Bazinul Vedea, în zona de deal şi cea de câmpie.
Judeţul Argeş are o suprafaţă de 6801 km2 şi o populaţie de aproape 676000 de locuitori, care găsesc locul de trai în trei municipii, patru oraşe şi 95 de comune. Această paletă geografică variată conferă judeţului o zestre peisagistică bogată, pigmentată cu frumuseţi naturale, seducătoare, cu monumente care atestă o îndelungată istorie. Zona rurală păstrează şi astăzi valori etnografice pline de originalitate, începând cu arhitectura caselor, portul popular şi arta decorativă. Urmele de cultură materială descoperite pe teritoriul judeţului Argeş atestă existenţa unor comunităţi omeneşti încă din era paleolitic, îndeosebi pe văile râurilor. Se păstrează urme de drumuri şi case romane la Săpata de Jos, Albita, Rucăr, Niceşti, Jidava şi Fîlfani.
Ţinut de istorie şi legendă, de trăiri şi împliniri, Mica Românie oferă celui care îi străbate drumurile peisaje de vis într-un spaţiu care constituie una din zonele etnografice cele mai importante din ţara noastră. Unele sate din zona montană sunt situate în peisaje ca de baladă pastorală, cu elemente etnografice cuceritoare, ca de pildă Rucăr şi Dragoslavele, sate turistice de prim rang. Un sejur petrecut aici nu poate fi uitat de nimeni. La rândul lui Ştefăneştiul este leagănul vinului românesc.
Reşedinţa judeţului, municipiul Piteşti, are o populaţie de peste 187000 de locuitori, români în proporţie de 99,2%. Din punct de vedere religios, 98,6% sunt de religie ortodoxă. De-a lungul timpului, plaiul argeşean a fost favorizat de poziţia lui geografică, de întretăierea drumurilor comerciale şi de a căilor de comunicaţie. Din anul 1977, municipiul Piteşti a fost trecut în categoria marilor oraşe. Aliura de oraş modern a permis dezvoltarea şi sistematizarea de noi cartiere, Tudor Vladimirescu, cu cea mai modernă şcoală din judeţ, Găvana, puternic centru locativ, noul centru al municipiului Piteşti, pe lângă cartierele binecunoscute, Craiovei, Petrochimiştilor, Calea Bucureşti, Războieni, Exerciţiului, Eremia Grigorescu şi Trivale. Despre un oraş care nu are şcoli bune se spune că este unul sărac, despre un oraş care nu are universităţi, se spune că nu are perspective. Ei bine, Piteştiul este privilegiat din acest punct de vedere pentru că aici există două prestigioase universităţi, Universitatea de Stat din Piteşti şi universitatea particulară, printre puţinele acreditate din România, Universitatea Constantin Brâncoveanu. Cele două cetăţi ale cărţii sunt astăzi mândria oraşului, graţie celor care s-au hotărât să investească, material şi spiritual, în învăţământul românesc, atitudine care arată că în România se pot întreprinde acţiuni de mare ţinută. La toate acestea se adaugă, într-o notă de modernism, biblioteca judeţeană, noul muzeu judeţean, vama Piteşti, întreaga investiţie fiind asigurată de către Consiliul Judeţean Argeş.
Municipiul Curtea de Argeş, aflat la 38 de km nord de Piteşti, situat pe malurile râului Argeş, are peste 35000 de locuitori. Cetate de scaun voievodală a Ţării Româneşti, perioadă din care datează monumente şi vestigii istorice de importanţă crucială pentru întreg neamul românesc. Basarab I este la loc de cinste în istoria Valahiei. Pe harta turistică a ţării, oraşul Basarabilor figurează ca punct de reper pentru cetatea Poienari, Cabanele Bâlea-Lac, Capra, Valea cu Peşti, Cumpăna, Barajul Vidraru, drumul Transfăgărăşan, plus monumentele istorice Mânăstirea Curtea de Argeş, Biserica Olari, Biserica Domneascã, ruinele Bisericii San-Nicoară.
Municipiul Câmpulung, oraş important, fostă capitală a ţării Româneşti, a cărui nume răspunde exact situării sale geografice, un câmp alungit între dealuri, către munte, oraşul este străbătut de râul Târgului, având aproape 45000 de locuitori. Ambianţa naturală este plină de poezie, monumente istorice deosebite, un bulevard central ce dă o notă vie în amintirea începuturilor istoriei medievale româneşti. După 1970, se resimte o amploare deosebită a activităţii de dezvoltare a industriei locale muscelene.
Oraşul Mioveni, aflat în apropierea platformei auto Dacia-Renault, este aşezat pe valea râului Argeşel, şi are o populaţie de 35000 de locuitori. Casa de cultură, noua primărie, stadionul şi construcţia unei catedrale sunt doar începutul dezvoltării unui oraş care ţine pasul cu noutăţile în domeniul tehnicii, auto şi nucleare.
Oraş nou, Topoloveni este o verigă importantă în industria constructoare de maşini, prin fabrica de componente auto, implicat în industria alimentară prin fabrica de conserve şi în industria uşoară, prin confecţiile pe care muncitoarea le exportă pe piaţa europeană.
Cel mai nou, şi de fapt, cel mai cunoscut şi asta datorită vinului produs aici, este noul oraş Ştefăneşti. Vinul de Ştefăneşti a făcut turul României şi este cunoscut în străinătate datorită podgoriilor din dealul Ştefăneştilor, leagăn de cultură şi istorie. Noul oraş Stefăneşti are o vechime şi o bogată relaţie istorică prin oamenii de cultură şi politici pe care i-a dat neamului românesc.
Costeşti este oraşul de câmpie situat la 20 de km sud-est de municipiul Piteşti, aşezat pe lunca râului Teleorman, cu o populaţie de circa 10000 de locuitori. Într-o viitoare dezvoltare agro-industrială a zonei, piaţa cerealelor şi zootehniei, va fi reprezentată de oraşul agro-industrial Costeşti.
Comunele judeţului Argeş însumează 578 de sate. Sunt dispuse în general pe văile râurilor şi de-a lungul şoselelor. Resursele naturale, potenţialul economic, zăcămintele de cărbuni, ţiţeiul, gazele naturale, calcarul, sarea, pădurile şi potenţialul agricol crează o competiţie pentru dezvoltarea zonei şi atingerea standardului de bunăstare a localităţii. O deosebită valoare economică o reprezintă potenţialul hidro-energetic a râului Argeş şi afluenţilor lui.
Agricultura se practică pe 349000 de hectare, din care 130000 de hectare sunt terenuri arabile, restul fiind livezi, vii, fâneţe şi păşuni. Pădurea ocupă o suprafaţă de 289000 de hectare, dominată de conifere şi foioase.
Reţeaua de cale ferată însumează pe teritoriul judeţului Argeş 198 de km, având ca punct central un nod de cale ferată, Piteştiul, prin care trece magistrala ferovială Bucureşti-Timişoara. Trei linii ferate secundare fac legătura între reşedinţa judeţului şi oraşele Câmpulung, Costeşti şi Curtea de Argeş.
Folclorul, dansurile, arta decorativă, tehnica mobilierului, completează cu specificul lor această zonă etnografică, această întreagă cromatică este prezentă în peisajul satelor argeşene. Vizitatorii străini intră cu încântare în contact cu bogatul patrimoniu istoric şi cultural al Argeşului.
La Goleşti, oraş Ştefăneşti, avem conacul boierilor Golescu, familie care a jucat un rol de frunte în istoria României. Familia Brătianu, Armand Călinescu, Ion Mihalache, Ion Antonescu, câteva figuri proeminente au pus bazele statului român modern.
Tot din Argeş provin importanţi oameni de cultură română şi universală, Patriarhul Iustin Moisescu, pictorii G.D. Mirea, Costin Petrescu, medicii C.I. Parhon, Nanu Muscel, scriitorii Tudor Muşatescu, Ion Barbu, filozoful Petre Ţuţea, lista este neâncăpătoare. Ne rezumăm în a prezenta doar câteva vârfuri din diverse zone de creaţie, lăsându-vă plăcerea de a admira bogăţia imaginilor ce alcătuiesc, prin strădanie şi voinţă, judeţul Argeş, botezat, pe bună dreptate, Mica Românie.