Economia

Micsoreaza fontul  Font normal  Mareste fontul 

Judeţul Argeş se plasează în primele 10 judeţe ale ţării ca putere economică, ca nivel al produsului intern brut.

Produsul intern brut a crescut în Argeş din 2007 până în 2012 şi, conform Comisiei Naţionale de Prognoză, creşterea valorii PIB în judeţul nostru va continua şi în perioada 2013-2014. În 2012, PIB-ul Argeşului a fost evaluat la 24.474.000.000 lei, în anul 2013, va creşte la 27.000.000.000 lei şi în anul 2014, la peste 29.000.000.000 lei ( 27 miliarde lei ).

Judetul are o populaţie de peste 600.000 de locuitori şi un PIB per capita de 7.450 de euro, cu 9% mai mare faţă de media naţională.

În judeţul Argeş sunt 40 de companii, furnizori de piese pentru vehiculele Dacia produse la Mioveni, iar numărul de angajaţi ai acestora depăşeşte 10.000 de persoane. Lor li se adaugă alţi 148  de furnizori de produse şi servicii pentru Dacia, după cum spun repre­zentanţii direcţiei de comunicare a Renault România. Din cele mai mari 20 de companii din judeţ, 12 lucrează în auto sau în industria componentelor auto şi se numără printre furnizorii Dacia.

Pe poarta fabricii de la Mioveni intră peste 1.900 de camioane cu materie primă şi piese în fiecare săptămână, iar alte 550 de camioane încărcate cu vehicule pleacă din fabrică în acelaşi interval.

În luna martie 2014, câştigul salarial**mediu brut realizat în judeţul Argeş a fost de 2225 lei, în creştere cu 26 lei (+1,2%) faţă de nivelul realizărilor salariale din luna februarie 2014 când a înregistrat o valoare de 2199 lei. Evoluţia pozitivă a fost imprimată de creşterea câştigurilor salariale din industrie şi construcţii (+2,4%) şi din agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit (+0,5%).

 La finele lunii martie a.c. efectivul salariaţilor1 din judeţul Argeş a fost de 135591 persoane, în creştere cu 193 persoane (+0,1%) faţă de efectivul salariaţilor de la finele lunii februarie 2014. Evoluţia scendentă a efectivelor de salariaţi s-a manifestat cu aceeaşi intensitate (+0,1%) în toate sectoarele economice. 

Raportat la sfârşitul lunii martie 2013, efectivul total al salariaţilor a scăzut cu 569 persoane (-0,4%) ca urmare a dinamicii negative din toate sectoarele de activitate (cu 9 persoane mai puţin în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit, cu 811 persoane mai puţin în industrie şi construcţii şi cu 271 persoane mai puţin în servicii).

În luna ianuarie 2014, la nivelul judeţului Argeş exporturile de mărfuri  în preţuri FOB (preţuri la frontiera ţării exportatoare) au însumat 364,3 milioane euro, în creştere uşoară cu 2,0% faţă de luna decembrie 2013.

Comparativ cu luna ianuarie 2013, valoarea exporturilor a fost mai mică cu 1,8%.

Ponderea semnificativă (80,7%), în valoarea totală a exporturilor, a fost deţinută de două secţiuni din Nomenclatorul Combinat: secţiunea mijloace de transport (62,0%) şi secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (18,7%).

  Comparativ cu luna ianuarie 2013, dinamica uşor negativă a exporturilor, a fost rezultanta scăderii cifrei de export la unele secţiuni ale Nomenclatorului Combinat, cele mai mari scăderi înregistrându-se la: produse minerale (-97,5%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (-38,3%), pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea (-35,1%), încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (-18,5%), materii textile şi articole din acestea (-14,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (-12,6%), produse alimentare, băuturi, tutun (-9,5%), mărfuri şi produse diverse (-5,1%).

   

Faţă de luna corespunzătoare din anul 2013, valoarea importurilor a fost inferioară la câteva secţiuni din Nomenclatorului Combinat, cele mai mari scăderi fiind înregistrate la: piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (-12,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (-11,6%), produse minerale (-10,2%), instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau de precizie (-9,0%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (-4,3%) şi mijloace de transport (-4,1%).

Valori mai mari ale cifrei de import s-au înregistrat, în aceeaşi perioadă, la următoarele secţiuni, după cum urmează: produse vegetale (+74,4%), mărfuri şi produse diverse (+34,5%), încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+28,0%), materii textile şi articole din acestea (+22,2%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (+14,5%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (+11,9%), metale comune şi articole din acestea (+8,7%)

Evoluţia ascendentă comparativ cu luna decembrie 2013 a fost determinată de creşteri ale valorii exporturilor la majoritatea secţiunilor, după cum urmează: încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (de 2,1ori), animale vii şi produse animale (+63,5%), metale comune şi articole din acestea (+55,9%), mărfuri şi produse diverse (+55,1%), instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau de precizie (+35,8%), produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele (+24,4%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (+22,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (+21,2%), piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (+20,5%) ş.a.

Scăderi ale valorii cifrei de export s-au înregistrat la câteva secţiuni : produse vegetale (-16,7%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (-12,7%), mijloace de transport (-9,3%) şi articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (-2,5%) .

 

Importul de mărfuri* din luna ianuarie 2014 exprimat în preţuri CIF (preţuri la frontiera ţării importatoare) a totalizat aproximativ 275,2 milioane euro, înregistrând o creştere cu 15,3% faţă de valoarea din luna decembrie 2013. În comparaţie cu luna ianuarie 2013 s-a înregistrat o uşoară scădere a valorii importurilor cu 3,5%.

Analiza ponderilor deţinute de principalele secţiuni ale Nomenclatorului Combinat în valoarea totală a importului relevă faptul că, patru dintre acestea au deţinut împreună 82,8% din total, astfel: secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (37,7%), secţiunea mijloace de transport (26,3%), secţiunea metale comune şi articole din acestea (11,4%) şi secţiunea material plastice, cauciuc şi articole din acestea (7,4%).

Faţă de luna corespunzătoare din anul 2013, valoarea importurilor a fost inferioară la câteva secţiuni din Nomenclatorului Combinat, cele mai mari scăderi fiind înregistrate la: piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (-12,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (-11,6%), produse minerale (-10,2%), instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau de precizie (-9,0%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (-4,3%) şi mijloace de transport (-4,1%).

Valori mai mari ale cifrei de import s-au înregistrat, în aceeaşi perioadă, la următoarele secţiuni, după cum urmează: produse vegetale (+74,4%), mărfuri şi produse diverse (+34,5%), încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+28,0%), materii textile şi articole din acestea (+22,2%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (+14,5%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (+11,9%), metale comune şi articole din acestea (+8,7%) ş.a.

 Volumul importurilor a fost superior faţă de luna decembrie 2013, cele mai mari creşteri înregistrându-se la: produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele (+54,8%), materii textile şi articole din acestea (+37,8%), instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau de precizie (+31,2%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (+30,7%), piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (+30,0%), metale comune şi articole din acestea (+18,8%), produse minerale (+17,3%), mijlocae de trasnport (+17,0%) ş.a.

 Valori mai mici ale importurilor s-au înregistrat, în aceeaşi perioadă, la secţiunile: încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (-70,4%), animale vii şi produse animale (-42,1%), produse vegetale (-22,9%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (-22,5%), produse alimentare, băuturi, tutun (-22,2%) şi articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (-15,8%). Excedentul comercial (exporturi FOB – importuri CIF) înregistrat în luna ianuarie 2014 a fost de aproximativ 89,1 milioane euro, în scădere cu 29,3 milioane euro (-24,7%) faţă de cel înregistrat în luna decembrie 2013. Comparativ cu luna ianuarie 2013, excedentul comercial a înregistrat o creştere de 3,3 milioane euro (+3,9%).

În primul trimestru al anului curent, capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a fost de 363,2 mii locuri-zile, mai mult de jumătate (53,3%) fiind oferită de hoteluri. Pensiunile turistice rurale şi agroturistice au oferit 14,1% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pensiunile turistice urbane 12,5%, cabanele turistice 8,4%, diferenţa (11,7%) fiind oferită de celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică.

Din punct de vedere al zonelor turistice, oferta cea mai consistentă de locuri de cazare a venit din partea unităţilor situate în oraşul reşedinţă de judeţ (39,6%) şi a celor din zona montană (39,5%).

Din punct de vedere al categoriei de clasificare, cele mai multe locuri-zile au oferit unităţile clasificate cu 3 stele (49,2% din total) şi unităţile clasificate cu 2 stele (21,8%).

În primele trei luni ale anului curent, în structurile de cazare turistică au fost înregistrate 26,0 mii sosiri ale turiştilor, dintre acestea 81,6% (21,2 mii sosiri) aparţinând turiştilor români şi 18,4% (4,8 mii sosiri) turiştilor străini. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013, numărul turiştilor sosiţi în structurile de cazare turistică a crescut pe ansamblu cu 10,4% (+2,5 mii persoane), evoluţia fiind determinată de creşterea numărului de sosiri ale turiştilor români cu 15,5% (+2,9 mii persoane) atenuată parţial de scăderea numărului de sosiri ale turiştilor străini cu 7,5% (-0,4 mii persoane).

 Din punct de vedere al zonei turistice, preferinţele turiştilor s-au îndreptat către unităţile din oraşul reşedinţă de judeţ (45,0% din totalul turiştilor cazaţi) şi către unităţile din zona montană (35,2%). Din punct de vedere al confortului, cei mai mulţi turişti au fost atraşi de unităţile clasificate cu 3 stele (44,9% din total) şi de unităţile clasificate cu 4 stele (29,6%).

Turiştii străini înregistraţi în structurile de cazare turistică au provenit în cea mai mare parte (91,3%) din ţările europene. Pe primele locuri, după ţara de provenienţă, s-au situat turiştii din Franţa (28,4% din totalul turiştilor străini), urmaţi de cei din Italia (11,6%) şi de cei din Germania (9,6%).


 
 
 
  • Absolvire
  • 4
  • 3
  • 2
  • 1
  • Foto Eveniment 3
  • Foto Eveniment 2
  • Foto Eveniment 1